Structurile exterioare și caracteristicile peisajului sunt expuse constant la elemente-cum ar fi ploaia, lumina soarelui, vântul, nisipul și fluctuațiile de temperatură-care necesită măsuri de protecție adaptate mediului lor specific. Evaluările de protecție reflectă în primul rând capacitatea unei structuri (și a materialelor sale) de a rezista la factori externi de mediu, acoperind aspecte precum impermeabilizarea, rezistența la umiditate, prevenirea coroziunii și a ruginii și rezistența la UV. Pentru structurile expuse la exterior pentru perioade îndelungate-cum ar fi pavilioane, pergole și platforme de vizionare-, rezistența la intemperii a materialelor este un aspect esențial pentru a preveni probleme precum coroziunea, fisurile și deformarea cauzate de expunerea prelungită a mediului.
Strategiile de protecție variază în funcție de material. Structurile din lemn necesită tratamente specifice împotriva umezelii, putregaiului și insectelor; Durabilitatea poate fi îmbunătățită prin aplicarea de straturi de protecție, proiectarea unor sisteme eficiente de drenaj și prevenirea contactului direct și prelungit cu apa stătătoare. Structurile din oțel necesită în primul rând prevenirea ruginii și a coroziunii, obținută în mod obișnuit prin metode precum aplicarea de acoperiri anti-corozive sau galvanizarea la cald-. Structurile din beton necesită atenție la probleme precum fisurarea, infiltrațiile de apă și coroziunea barelor de armare, necesitând măsuri robuste de impermeabilizare și drenaj atât în timpul proiectării, cât și al construcției. Instalațiile peisagistice echipate cu componente de iluminat sau electrice necesită măsuri suplimentare de impermeabilizare și de izolare la praf, potrivite mediului de instalare.
Determinarea gradului de protecție adecvat pentru o structură exterioară necesită luarea în considerare atât a mediului specific, cât și a importanței structurii. De exemplu, structurile situate în zonele de pe malul apei, regiunile umede sau zonele cu precipitații mari se confruntă cu un risc mai mare de daune cauzate de apă-, necesitând standarde mai stricte de impermeabilizare, umiditate-și anticoroziune. În spațiile publice cu trafic intens-, trebuie să se acorde prioritate siguranței structurale și durabilității elementelor precum balustrade, platforme și scaune. Dincolo de măsurile de protecție inițiale în timpul construcției, trebuie stabilit un sistem de inspecție și întreținere regulată pentru a rezolva cu promptitudine probleme precum rugina, crăparea, defectarea acoperirii sau conexiunile slăbite, prelungind astfel durata de viață a structurii și asigurând siguranța pe termen lung-.